26 iulie 2012

Lașul

Da, Băsescu este laș, de o mie de ori laș. În momentul în care a dat ordinul ca simpatizanții PDL să nu se prezinte la votul din 29 iulie este ca și cum și-ar fi luat un tricou cu inscripția "SUNT LAȘ". Boicotarea referendumului nu este altceva decât încercarea disperată a unui om fără onoare de a rămâne președinte. 

PDL-iștii care se dădeau în fața Europei mari apărători ai democrației nu fac decât să nege democrația. Votul este un element care face parte din fundamentul democrației. A îndemna oamenii să nu participe la un scrutin este, din punctul meu de vedere, semnul celei mai murdare atitudini politice față de democrație și față de voința cetățenilor. Chiar nu pot să cred că Băsescu a ales să joace această carte mizerabilă.

Mulți ani Băsescu amenința politicieni de la toate partidele cu întoarcerea la popor, această întoarcere nefiind în fond decât votul. Iată ce ușor uită președintele suspendat cuvintele spuse nu cu mult timp în urmă, principiile cu care ne tot amăgea ajungând ca azi să se umilească politic, dar nu numai, doar pentru a mai petrece o vreme la Cotroceni.

După cum am mai spus, toate partidele politice au trecut prin perioade faste sau mai puțin faste, când poate calculele politice spuneau că o prezență redusă la vot i-ar avantaja, dar niciunul nu a și-a îndemnat electorii să nu se prezinte la urne. Niciunul în afară de acest PDL care s-a descalificat în fața românilor dar și în fața europenilor. Mi-ar fi plăcut ca Barroso, Angela Merkel, Viviane Reding și ceilalți apărători ai lui Băsescu să spună cu adevărat ce gândesc. Sunt absolut convins că își dau și ei seama că Băsescu și PDL nu au nicio treabă cu democrația, cu statul de drept sau cu valorile democratice europene. Poate o să vină și momentul când o vor recunoaște.

Până una alta aștept ziua de 29 iulie când am speranța că românii vor ieși să voteze, indiferent cum, și nu se vor lăsa antrenați în jocul murdar al lui Băsescu.

PS: Fotografia reprezintă unul dintre afișele campaniei pentru Referendumul din 2007, dar care se potrivește perfect și acum.

21 iulie 2012

La Cotroceni, cu orice preț

Băsescu dorește să rămână la Cotroceni cu orice preț. Nu îl interesează absolut deloc cum se va vota pe 29 iulie. Nu îl interesează dacă 60, 70 sau 80% dintre români vor pune ștampila pe DA. Nu îl interesează decât să-și mai păstreze funcția încă o vreme.

De ce spun asta? Pentru că este o mare contradicție între ceea ce spune Băsescu prin media și ceea ce face în realitate. Președintele suspendat ne tot anunță că dorește ca românii să meargă la vot în număr mare. Ne mai spune că va intra în conflict cu PDL dacă liderii în portocaliu vor sfătui cetățenii să stea acasă. Minciuni, minciuni, minciuni... așa cum ne-a obișnuit de mulți ani încoace. 

Băsescu știe foarte clar că nu are nicio șansă să câștige referendumul. Singura lui șansă este ca prezența la vot să fie mică. Și el știe acest lucru iar ordinul dat pdl-iștilor este să facă absolut orice să nu se atingă pragul necesar validării referendumului. Unii dintre liderii PDL nu anunță public acest lucru, poate pentru a nu se face de rușine. Alții strigă în gura mare că românii nu trebuie să meargă la vot cu riscul de a-l atrage în penibilul situației pe Băsescu. La categoria "alții" este și președintele Consiliului Județean Alba care, cu mare înțelepciune, ne spune că mai bine stăm la umbră decât să ne exercităm votul (vezi aici). Pentru un politician îndemnul de a nu se merge la vot este semnul unei mari lașități politice. Toate partidele au trecut prin momente grele, dar nimeni până acum nu a îndemnat românii să nu-și exercite votul. O mare parte dintre primarii PDL din județul Alba fac același lucru. Pentru ei nu există o campanie în care să încerce să-i convingă pe oameni că Băsescu nu trebuie suspendat. Singura lor treabă este să împiedice obținerea acelei prezențe de 50% plus un vot.

Dar, după cum spuneam, pentru Băsescu și PDL nu există decât dorința imensă de a rămâne la Cotroceni. Nu contează cum, nu contează că liderii locali se umilesc politic, nu contează că încearcă să pună piedici unui act democratic. Nu contează nimic decât dorința de a mai rămâne la putere a lui Băsescu.

16 iulie 2012

De ce merg la Referendum

Peste două săptămâni vom merge la vot și vom răspunde la întrebarea dacă mai vrem sau nu ca Băsescu să fie președintele României. Atât! Aceasta este singura temă a acestui referendum. Acum nu avem de ales între mai mulți candidați, mai multe proiecte politice sau între diverse doctrine.

PDL și Traian Băsescu știu că de data aceasta majoritatea populației este împotriva lor și de aceea încearcă să abată atenția de la adevăratul subiect al acestui referendum. PDL-iștii ziceau că vom circula iarăși cu pașapoarte prin Europa, că nu vom mai primi fonduri europene sau tot felul de astfel de aberații. Își dau seama că sunt prostii dar încearcă dă creeze neliniștite publică și o spaimă națională și să ne inoculeze ideea că fără Băsescu totul se duce de râpă, că numai el are soluții pentru România. Dacă Băsescu are aceste soluții de ce nu le-a aplicat de opt ani încoace?

Demiterea lui Traian Băsescu nu este decât intrarea în normalitate. Consider că ne ajung anii de scandaluri avându-l ca principal protagonist pe președintele suspendat. Niciun alt președinte nu a fost atât de conflictual și nu a încercat cu atâta înverșunare să acapareze toată puterea posibilă. Corupția a atins cote fără precedent, minciuna a fost politică de stat, sistemul clientelar a furat tot ce a putut.

Așadar, în 29 iulie avem o misiune simplă. Trebuie ca românii să aleagă dacă îl mai vor sau nu pe Băsescu și pe gașca lui de hoți. Un DA la referendum va însemna un vot pentru o Românie liniștită și normală. Eu asta îmi doresc în primul rând. Dacă va exista o minimă înțelegere și un minim respect între cei care conduc țara cu siguranță se vor putea face multe. Nu dintr-o dată. Dar acel DA poate fi primul pas spre o altfel de politică.

7 iunie 2012

Ce nu mi-a plăcut în campania electorală

Campania electorală pentru alegerile locale este pe sfârșite, dar nu vreau să fac o analiză a acesteia. Acest lucru poate fi făcut după data de 10 iunie 2012. În fiecare campanie electorală la care am luat parte au fost lucruri care nu mi-au plăcut și cu care nu am fost de acord. Acum, acestea s-au înmulțit și de multe ori s-au acutizat. Așadar, iată o parte din ceea ce nu mi-a plăcut:
  • violența între competitorii politici. De multe ori luptele politice din timpul campaniei electorale au dus la apariția unor acte de violență. De data aceasta, în județul Alba violența a fost folosită mai des decât în alegerile trecute. Amintesc doar de cazurile din Jidvei, Valea Lungă și Ceru Băcăinți unde reprezentanți ai PDL și-au lovit adversarii
  • folosirea instituțiilor publice în campanie. Din păcate prea multe instituții ale statului au fost implicate în această campanie electorală. Poate cele mai evidente exemple sunt cele de la Poșta Română și de la Direcția Silvica. Poștașii din Alba au avut sarcină să împartă pliante cu candidații PDL. Au avut chiar și target fixat, fiecare poștaș trebuind să împartă sute de astfel de pliant. Unii angajați ai Direcției Silvice au făcut campanie fără nicio jenă pentru câțiva primari PDL. Nu asta ar fi marea problemă ci faptul că s-au folosit de autoritatea dată de instituție. Astfel, au fost cazuri în care acești oameni amenințau cetățenii că nu vor mai primi lemn dacă nu votează cu candidații PDL.
  • distrugerea materialelor electorale. Nici această metodă nu este o noutate. Deja știm că în câteva localități afișele sau bannerele sunt distruse sistematic. Îmi vin repede în minte Sântimbrul și Ighiul. Dar a apărut mai nou și Doștatul. Chestia asta o înțeleg foarte greu. Nu pricep cât de satisfăcut poate să fie un om normal de ruperea afișelor adversarilor politici!
  • încercarea de a minți propriul electorat. Pentru că asta a încercat să facă PDL în această campanie electorală. Candidații lor s-au ascuns după tot felul de culori care nu au nimic în comun cu portocaliul cu care se mândreau în urmă cu câțiva ani. Sigla PDL au făcut-o mică de tot pe multe materiale sau chiar nu au folosit-o. Dacă în 2008 am auzit în toate localitățile sloganul "Votați oamenii președintelui Băsescu", de data aceasta aceeași oameni se comportau de parcă nu au auzit niciodată numele Băsescu. Unii se vor întreba de ce nu mi-a plăcut acest lucru? Pentru că ceea ce a făcut PDL în această campanie dă o palmă politicii. Toate partidele, inclusiv PNL, au trecut prin perioade grele când nu se aflau în grațiile electoratului dar niciunul nu a renunțat la culorile și siglele tradiționale, nimeni nu a încercat să-și prostească propriul electorat.
Poate că lucrul care m-a deranjat cel mai mult a fost încercarea penibilă de a distrage atenția de la adevăratele probleme ale județului și ale orașelor, inclusiv ale municipiului Alba Iulia. Am văzut oameni inteligenți, reprezentând o așa zisă societate civilă, care încercau să ne convingă că avem conducători foarte buni pentru că au asfaltat străzi, le-au iluminat sau au introdus apă și canalizare, lucruri foarte binevenite dar normale, ținând cont că acestea sunt scrise în fișa postului la acești conducători. Din păcate, acești oameni uită să ne spună și că suntem fruntași la șomaj, că fiecare are în familie un șomer, sau măcar unul dintre prieteni nu are loc de muncă. Degeaba călcăm pe dale când ieșim în fața blocului dacă nu putem să avem un trai cât de cât decent.

27 mai 2012

Am ajuns la mâna voastră

După cum știți, sunt membru al Partidului Național Liberal de ani buni, cam nouă la număr, ani în care am încercat să fac politică așa cum mi-a dictat felul meu de a fi. Nu am fost niciodată genul care să promit lucruri irealizabile, sau să nu mă țin de cuvânt. Și nici nu voi fi. Nu m-am remarcat prin scandaluri sau atacuri la persoană, ci doar prin ceea ce am făcut, ceea ce am realizat prin muncă, prin multe zile dedicate acestui partid în rândurile căruia am intrat nu forțat de împrejurări sau pentru beneficii materiale, ci datorită principiilor pe care le am și care se regăsesc în doctrina liberală.

Iată că aceste alegeri le întâmpin din postura de candidat pentru una dintre funcțiile de consilier județean. De data aceasta vin în fața prietenilor, cunoscuților, colegilor, dar și a oamenilor pe care nu-i cunosc pentru a le solicita votul, de fapt pentru a le solicita încrederea. Este pentru prima dată când candidez la o funcție publică, pentru prima dată când poziția pe lista de consilieri județeni îmi oferă o șansă de a ocupa această funcție.

Pentru a obține această încredere, nu pot să promit că voi face o autostradă sau că voi aduce la zero șomajul din județ sau că nu știu ce alte minuni voi face. Sunt același om pe care îl știți, unii de pe internet, unii personal, iar la fel cum mi-am făcut treaba până acum peste tot pe unde am fost, mi-o voi face și din postura de consilier județean, asta dacă voi, alegătorii, veți decide că merit un loc în Consiliul Județean Alba.

Pot promite în schimb un singur lucru și anume că voi încerca să fac o altfel de politică. Întotdeauna am considerat că politica este un război, dar un război al ideilor, al proiectelor, al principiilor, nu unul în care își au loc atacurile sub centură, la familie sau atacurile „fabricate”. Și chiar cred că se poate ca politica să se facă în alt fel.

Un fapt care m-a bucurat și m-a ambiționat este o discuție dintre un jurnalist albaiulian și un dinozaur” al politicii locale dintr-un partid advers. Politicianul spunea că cel mai multe se teme de faptul că liberalii au propus pentru funcțiile de consilier mulți oameni tineri. Și m-am întrebat de ce se tem politicienii vechi de cei tineri? Iar răspunsul a venit repede! Pentru că noi, cei din generațiile tinere putem face o altfel de politică, o politică mai curată, mai corectă și diferită față de ce a fost până acum și cu care au fost obișnuiți acei “dinozauri” ai politicii. Omului îi era frică să nu fie scos din joc.

Așadar, mai în glumă, mai în serios, iată că a venit momentul în care am ajuns la mâna voastră! Mereu am repetat vorbele lui Abraham Lincoln: “Votul este mai puternic decât glonțul”. Și vă mărturisesc că așa este! :) O simt acum foarte bine!

20 mai 2012

Atanasiu vs Dumitrel - viziunea privind investițiile

Am primit aseară în poștă un pliant cu oferta electorală a actualului președinte al Consiliului Județean Alba, PDL-istul Ion Dumitrel. Acest lucru nu este ieșit din comun deoarece e normal ca cei care candidează să-și prezinte oferta electorală. Așa, pe scurt, pe fața pliantului Dumitrel se laudă cu ce a realizat iar pe verso ne arată ce vrea să facă în următorii ani. Acum dacă ar fi să analizăm tot ce scrie acolo am râde destul de bine la unele chestii. Dar mie un lucru mi-a atras în mod special atenția și voi încerca să explic de ce.

De aproape patru ani județul Alba se confruntă cu o foarte mare problemă, cea a locurilor de muncă. Suntem pe primul loc în Transilvania la șomaj și printre primele din țară la acest indicator. Nu mai știu de câte ori am spus că cei care conduc momentan județul și municipiul reședință de județ parcă au făcut un zid în fața investitorilor și au scris pe el "Pe aici nu se trece!". Pentru că la noi cei care au venit să investească au fost foarte, foarte puțini. De fapt, au fost destule firme care au avut intenția de a investi, dar tot elanul lor s-a lovit de zidul ridicat de PDL.

Ion Dumitrel, în pliantul de care vorbeam, ne prezintă strategia sa și a PDL privind investițiile: "susținerea oricărui investitor dispus să creeze locuri de muncă în județul Alba". Prima dată am crezut că nu văd bine și am recitit fraza aceasta. Păi ce să înțeleg de aici?! Un singur lucru: că actualul președinte de Consiliu Județean are impresia că investitorii aceștia zboară deasupra României într-un mare stol, se uită în jos iar unii se gândesc ce frumos ar fi să aterizăm în județul Alba. Și după ce aterizează el îi va ajuta, nu știu cum.

Încep să înțeleg de ce nu avem suficiente companii puternice în județul Alba. Pentru că aceste companii nu aterizează pur și simplu undeva. Acestea trebuie atrase prin facilitățile pe care i le oferim, prin negocieri bazate pe oferte concrete și, nu în ultimul rând, pe implicarea personală a celor care conduc. Aceste lucruri nu le-a înțeles Ion Dumitrel pentru că viziunea sa asupra dezvoltării durabile și reale este limitată.

Una dintre marile diferențe între Teodor Atanasiu, candidatul USL pentru președinția CJ Alba și Ion Dumitrel este viziunea. Viziunea lui Dumitrel este cea prezentată mai sus, adică nimic. Viziunea lui Atanasiu și propunerea sa pentru județul Alba este alta, pe care o consider una corectă și care va avea succes. Pe scurt, USL dorește crearea în județ a cinci mari poli de dezvoltare, fiecare asemenea pol având un investitor de anvergură. Fiecare pol va fi gândit integrat cu câte o zonă de dezvoltare socio-economică cu toate componentele necesare: infrastructură, educație, sănătate. Acești poli vor fi motoarele dezvoltării reale a județului.

Între cei doi mai este o mare diferență. Ion Dumitrel, în momentul în care iasă din județ, este un necunoscut nebăgat în seamă de cei care au forța de atrage investiții importante. Atanasiu este omul care înțelege economie, omul care a avut succes în negocierile cu marii investitorii (vezi exemplu Ford), omul care deja a adus investiții în țară și care știe ce uși să deschidă pentru a aduce mari firme. Pe scurt, consider că este omul care poate dărâma zidul ridicat de PDL în jurul județului Alba.

6 mai 2012

Ce aștept de la noul Guvern

Cred că noul Guvern propus de USL nu va avea nicio problemă să treacă de votul Parlamentului. Așadar, de luni, Guvernul condus de premierul Ponta va fi instalat în mod oficial și miniștri vor putea trece la muncă. Așteptările românilor sunt foarte, foarte mari de la noua conducere a țării. După mai bine de trei ani de guvernare portocalie dezastruoasă toată lumea își dorește să se întâmple multe schimbări. Și își dorește ca totul să se întâmple foarte, foarte repede, lucru de înțeles.

Primul lucru pe care eu îl aștept de la noul Guvern este o schimbare a modului de comportament politic. După ani de zile în care cei de la PDL s-au considerat stăpânii României este timpul ca cei care vin acum să realizeze faptul că sunt doar un fel de administratori puși acolo de cetățeni cu scopul de a le conduce cât mai bine și cât mai corect țara. Un ministru nu este un zeu, nu este vreun rege cocoțat pe un tron și nici măcar un șef care să taie și să spânzure. Un ministru este o persoană care a primit de la oameni sarcina de a munci cât mai bine pentru domeniul pe care îl reprezintă.

Această schimbare trebuie să aibă loc și în modul de comunicare al noilor guvernanți. Dacă în toți acești ani PDL și-a bătut joc de societatea civilă, de ONG-uri, de patronate, de diverse categorii sociale sau profesionale este timpul ce de acum să se poarte nu dialog real, nu doar un simulacru, cu aceștia. Și să se țină cont de părerile lor. Păi cine știe mai bine ce se întâmplă în mediul privat decât patronii de firme?! Sau cine știe cel mai bine cum trebuie abordată tema sănătății decât cei din sistem?! Iar în educație și în multe alte domenii e exact la fel.

Trebuie aruncată la groapa de gunoi metoda perfecționată de Băsescu și PDL de învrăjbi diverse categorii sociale și profesionale între ele. Nu înțeleg de ce foștii guvernanți au încercat să provoace conflicte între pensionarii din armată și ceilalți pensionari, între angajații de la stat și cei din mediul privat, medici și profesori etc. Aceasta a fost una dintre marile tâmpenii ale conducerii pdl-iste. Probabil s-au inspirat din maxima "divide et impera" dar nu au înțeles că acest lucru nici măcar romanii nu îl făceau cu proprii cetățeni.

Bineînțeles că mai am multe așteptări de la noul Guvern dar aceasta le-o cer în primul rând: o altfel de atitudine!

23 aprilie 2012

Criza a îngenuncheat județul Alba

Într-o analiză realizată de site-ul econtext.ro este prezentat modul în care criza din ultimii ani și-a pus amprenta pe ceea ce s-a întâmplat pe piața muncii din ianuarie 2009 până în ianuarie 2012. Iarăși se confirmă faptul că județul Alba stă dezastruos privind locurile de muncă și șomajul. Analiza amintită ne arată că din 2009 în județul Alba au "dispărut" 17840 locuri de muncă. Procentual înseamnă o variație negativă de 19,30% ceea ce ne situează pe locul doi în România după județul Mehedinți. De obicei locul doi înseamnă o medalie de argint dar, din păcate, în acest top locul doi înseamnă că stăm foarte rău.

Am scris de foarte multe ori că cei care conduc județul și municipiul Alba Iulia, cel care ar trebui să dea tonul dezvoltării, nu au nicio treabă cu atragerea de investitori puternici, nu au pic de viziune privind dezvoltarea reală și durabilă a județului. Din contră, am impresia că planul lor a fost doar de a face din județ și din municipiul Alba Iulia zone închise pentru investitori. Sunt cunoscute câteva situații în care companii mari au vrut să investească la noi dar s-au lovit de gândirea obtuză a conducătorilor.

Partea proastă este că nu se vede nicio schimbare de mentalitate și de viziune a puterii în portocaliu de pe plan local. Nu ar fi o mare filozofie să recunoști că ai greșit și să schimbi puțin macazul. Dar este condamnabil dacă persiști în greșeală cu toate că ți s-a atras atenția de multe ori asupra ei. Cei care au puterea de decizie la noi sunt orbi și surzi la ce se întâmplă în jurul lor. Când alți președinți de consilii județene sau primari se luptau pentru a atrage investitori, ai noștri parcă erau pe altă planetă. Iar cei care plătesc incompetența edililor sunt doar oamenii simpli din Alba pe care criza chiar i-a îngenucheat.

Județul care a suferit cel mai puțin din punct de vedere al locurilor de muncă pe perioada crizei a fost Sibiul. Oare să aibă legătură cu faptul că municipiul Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană în 2007. Cu siguranță da! Pentru că atunci au fost puse bazele unor mecanisme economice sănătoase și de durată. Și nu înțeleg de ce primarul din Alba Iulia și șeful consiliului județean nu pot să treacă peste orgolii mărunte și refuză categoric să pună umărul pentru ca Alba Iulia să devină Capitală Culturală Europeană în 2020. Ar fi marea șansă pentru județul nostru să-și rezolve multe dintre problemele pe care le are. Dar unde nu-i cap, vai de picioare!